„Exemplul lui Zaheu ne arată că intrarea de fiecare dată în Biserică este o intrarea în prezența vie a lui Dumnezeu care trebuie să ne facă să îndepărtăm bagajul păcătos al lumii”

Duminică 26 ianuarie adresându-se credincioșilor la sfârșitul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Episcop Ioan Casian, a vorbit despre exemplul vameșului Zaheu și restabilirea unei atitudini relaționale juste  din punct de vedere social în urma pocăinței și recunoașterea nedreptăților făcute:

„Evanghelia de astă ne pune înainte exemplul vameșului Zaheu și felul în care aparența unui om sau viața lui lumească de până atunci poate ascunde o întoarcere radicală către sensul profund spiritual al persoanei umane și o îndreptare și a comportamentului social de până atunci. Vameșul Zaheu așa cum o confirmă textul biblic era un om bogat care dobândi-se această bogăție pe cale nedreaptă. Deși preocupat de lucrurile materiale derivate din munca sa ca vameș totuși Zaheu rămâne în profundul său un om curios căutând să vadă ‘cine este Iisus’ și probabil intrigat de Cel despre care deja începea să se vorbească ca Mesia lui Israel. Surprinderea lui și inclusiv al celor care erau strânși atunci în Ierihon, a fost că Mântuitorul Hristos, îi răspunde la curiozitatea lui, cu invitația de coborî degrabă ca să poată poposi în casa lui. Și aceasta Domnul o face pentru că știa că inima lui Zaheu era deja îndreptată spre o schimbare profundă atât spirituală care se va acompania de gesturi care vor încerca să corecteze o atitudine de până atunci contră Legii Vechiului Testament.  Întâlnirea cu Dumnezeu și apropierea Acestuia de Zaheu produce o convertire profundă a acestuia din care decurg mai departe consecințele practice – îndreptarea și repararea lucrurilor care au fost făcute nepotrivit și contrare rânduielilor inspirate ale Vechiului Legământ. De fapt ceea ce rămâne important de subliniat este faptul că scopul și planul lui Dumnezeu în ce privește omul sunt respectate. El vine pentru mântuirea omului și mai ales a celui pierdut. Zaheu se pierduse în lucrurile lumii acesteia și uitase de cuviința lucrului făcut după rânduiala lui Dumnezeu. Revenirea adevăratei conștiințe sincere și atitudinii adevărate nu se face decât întâlnindu-l pe Dumnezeu. El provoacă acea ruptură de planuri între suprafața lumii și adânca ei semnificație și vocație spirituală.

Zaheu este luat de spiritul lumii în care trăiește dar lucrarea tainică a lui Dumnezeu și căutarea profundă a omului fac în așa fel încât piedica lumii prin intrarea în prezența lui Dumnezeu să dispară. Iată cum exemplul lui Zaheu ne arată că intrarea de fiecare dată în Biserică este o intrarea în prezența vie a lui Dumnezeu care trebuie să ne facă să îndepărtăm bagajul păcătos al lumii în care trăim pentru a rămâne în interiorul nostru cu frumusețea și curățenia autentică după Dumnezeu a persoanei umane iar în exterior cu hotărârea îndreptării lucrurilor sau gesturilor pe care le-am făcut în duh lumesc, pătimaș și nepotrivit. Zaheu înțelege părea de rău și se convertește dar și îndreaptă pe cât se poate concret, material prin gest nedreptățile. Zaheu înțelege și aplică rânduiala duhovnicească în mod consistent. Iubirea față de Dumnezeu și față de aproapele sunt împlinite pe cât cu putință. Pocăința și îndreptarea în viață în atitudinea față de Dumnezeu este urmată de repararea răului făcut în relațiile sociale cu aproapele nedreptățit. Căderea din calitatea de fiu al lui Abraham în credință a lui Zaheu este anulată. Hristos arată ca1 este restabilită această statură care are două dimensiuni – una spirituală și una concretă relațională și materială. Ea este o atitudine autentică pentru lumea noastră arătând nevoia de consistență între atitudinea noastră spirituală interioară și cea relațională, exterioară și materială.”

Alături de PS Sa a fost alături în slujire Pr. Daniel Sandu. Răspunsurile la strană au fost date de protopsaltul Valentin Botu.

La sfârșitul Sfintei Liturghii ierarhul Canadei a binecuvântat pe cei prezenți