Duminicã 1 aprilie cu ocazia sãrbãtorii Intrãrii Domnului în Ierusalim Preasfințitul Ioan Casian a fost prezent la Sfânta Liturghie în mijlocul credincioșilor de la Misiunea Sf. Dimitrie cel Nou din Basarabi din Montreal.
În cuvântul rostit cu aceastã ocazie Preasfinția Sa a spus:
Cu Sâmbãta învierii lui Lazãr și cu Duminica Floriilor se încheie un ciclu liturgic al Postului de 40 de zile și se deschide cel al Sãptãmânii Mari. Am parcurs cele câteva sãptãmâni ale postului de pânã acum și am primit progresiv învãțãturã și ne-am strãduit în nevoințã. În primele douã duminici am trecut prin ciclul dogmatic al Postului Mare prin Duminicile Ortodoxiei și a Sf. Grigore Palama. În prima primim învãțãtura despre legitimitatea reprezentãrii lui Mântuitorului Iisus Hristos datoritã faptului Întrupãrii. El rãmâne prezent în Bisericã prin harul nevãzut și prin Sfânta Împãrtãșanie dar și prin icoanã. Prin icoanã credincioșii Îl simt pe Dumnezeu prezent în mijlocul lor. În a doua duminicã credinciosul înțelege în urma Sf. Grigore cã Dumnezeu poartã de grijã lumii și omului de la creație pânã la sfârșitul lumii. Providența lui Dumnezeu capãtã expresie ‘vizibilã’ în lumina necreatã pe care oamenii îmbunãtãțiți o pot contempla în rugãciune.
Vorbind despre duminica a 3-a a Crucii și despre semnificația ei ierarhul a spus:
Crucea pe care o amintim în aceastã duminicã înțelegem cã este pomul cunoștinței binelui și al rãului care se gãsea în mijlocul raiului. Pentru a putea parcurge mai departe drumul cãtre Învierea lui Hristos am avut nevoie de instrucția cea întru credințã, cea a cunoașterii adevãrate în și prin harul lui Dumnezeu nu cea desprinsã de El prin ispita celui rãu. Abia ajungând aici putem sã începem urcușul spiritual și ascetic cãtre Înviere.
Vorbind despre despre duminicile a 4-a și a 5-a Preasfinția Sa a amintit doi sfinți mari ai Bisericii și exemplul lor:
În partea a doua a postului intrãm în partea asceticã a lui. Am dobândit cunoașterea pentru a putea începe urcușul semnificat de Sf. Ioan Scãrarul care ne inițiazã prin scrierea sa Scara în felul concret în care omul poate crește spiritual în Dumnezeu urcând spre cer. Împlinirea acestui drum este chipul sfântului sau sfintei în cazul nostru a Sf. Maria Egipteanca. Exemplu ei pus aici de Bisericã ne aratã cã prin credințã totul este posibil. Chiar și dupã o viațã pãcãtoasã prin pocãințã profundã omul poate fi reînnoit prin harul lui Dumnezeu.
Referindu-se la textul Evangheliei zilei ierarhul a continuat:
Iatã cã cu câteva zile înaintea Paștelui iudaic Mântuitorul vine în casa prietenului sãu Lazãr și a surorilor lui Marta și Maria. Este uns cu mir de nard de cãtre Maria un gest care deja profețește și pregãtește cele ce se vor întâmpla cu Mântuitorul în Ierusalim. Sugestia nesincerã a lui Iuda îndreptatã în aparențã spre o închipuitã milostenie înspre cei sãraci aratã nevoia vigilenței spirituale a fiecãrui credincios în a înțelege real motivațiile gesturilor care ne sunt propuse în diferite instanțe de persoane sau societate. Este important aceasta pentru cã de multe ori ne sunt prezentate situații și evenimente și suntem îndemnați la acțiune care înseamnã responsabilitate. Trebuie sã înțelegem motivațiile pentru a acționa responsabil și potrivit din punct de vedere creștinește.
Sãrbãtoarea are și o semnificație spiritualã a spus Preasfinția Sa:
Intrarea triumfalã a Mântuitorului în Ierusalim semnificã intrarea triumfalã a sufletului omenesc în Împãrãția lui Dumnezeu. Ierusalimul cel pãmântesc devine simbolul Ierusalimului ceresc. Sãptãmâna Mare reprezintã un moment de scrutare a sufletului omenesc pentru a înlãtura îndoiala. Suntem cu Hristos ca ucenici credincioși însoțindu-l în suferințã și neînțelegere. Parcurgem același drum pentru a putea vedea Învierea.
Cu ocazia sãrbãtorii ierarhul a oferit noul Sfânt Antimis pentru slujire.
P.C. Pãrinte paroh Ion Ceaușu a mulțumit pentru prezențã.
La sfârșitul slujbei câteva piese muzicale în cinstea sãrbãtorii au fost interpretate de artiști și tineri români între care Balada lui Ciprian Porumbescu.
Ziua s-a încheiat cu o agapã frãțeascã.
