Mesaj cu prilejul Zilei naționale de cinstire a martirilor

din închisorile comuniste

14 mai

În fiecare an, la data de 14 mai, poporul român își cinstește martirii temnițelor comuniste – oameni care, în vremuri de întuneric și persecuție, au avut curajul de a rosti adevărul, de a-și apăra credința și de a refuza compromisurile unui regim totalitar ce căuta să distrugă libertatea, conștiința și identitatea spirituală a poporului român.

Ziua a fost instituită în amintirea tragicei nopți de 14 spre 15 mai 1948, când peste 10.000 de tineri – studenți, intelectuali, clerici și cetățeni din toate categoriile sociale – au fost arestați din cauza faptului că s-au opus, în mod pașnic și demn, instaurării regimului comunist. Pentru aceștia, viața a devenit un drum al suferinței, al umilinței și al jertfei.

În această zi de aducere-aminte, ne rugăm pentru odihna sufletelor celor care au suferit în lagărele și închisorile de la Pitești, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Jilava, Văcărești, Arad și în atâtea alte locuri de suferință. Ele au devenit astăzi repere ale memoriei colective și ale rezistenței spirituale și morale.

Din rândul celor care au pătimit pentru credință și neam s-au ridicat personalități de o statură spirituală remarcabilă, figuri luminoase ale Ortodoxiei românești: părintele Nicolae Steinhardt, părintele Daniil Sandu Tudor, părintele Arsenie Boca, părintele Ioan Iovan, părintele Dumitru Stăniloae, părintele Sofian Boghiu, părintele Arsenie Papacioc, părintele Gheorghe-Calciu Dumitreasa, părintele Iustin Pârvu – oameni care au transformat suferința în mărturisire și temnița în loc de sfințenie. Unii dintre aceștia sunt printre sfinți.

Ziua de 14 mai nu este doar un moment comemorativ, ci o chemare la reflecție asupra fragilității libertății, asupra importanței adevărului și al conștiinței curate. Datoria noastră este de a păstra vie memoria acestor martiri, de a le cinsti curajul și de a le duce mai departe crezul pentru care au suferit: libertatea, demnitatea umană, credința creștină și iubirea de țară.

De aici, din Canada – departe de țară, dar aproape prin inimă și credință – să nu lăsăm uitarea să se aștearnă peste jertfa acestor martiri. Să le vorbim copiilor noștri despre ei. Să-i purtăm în rugăciune. Să-i luăm drept modele de curaj, statornicie și credință.

Ei au fost asupriți de un sistem nedrept, dar au biruit în duh. Au fost întemnițați, dar au devenit liberi în Hristos. Au fost izgoniți din cetate, dar au fost primiți în Împărăția Cerurilor.

Astăzi, să fim cu toții, oriunde ne-am afla, parte a acestei cinstiri deosebite. Să păstrăm vie memoria lor și să le ducem mai departe idealurile.

Veșnică recunoștință și pomenire martirilor închisorilor comuniste! Jertfa lor este temelia libertății noastre de astăzi.

† Ioan Casian

Episcopul Ortodox Român al Canadei

Saint-Hubert, 14 mai 2025